Casa Creangă

În incintă se mai păstrează astăzi o casă cu coloane din secolul al XVIII-lea, unde a locuit temporar și Ion Creangă cât a fost diacon la Golia.

Dacă păşeşti pragul Casei Creangă, ai impresia că ai ajuns în casa bunicilor. Un decor cald, calm, ca în "Amintiri din copilărie": cuptorul, laviţa, covoarele ţărăneşti, măsuţa, acoperită cu ştergar alb, ca în zi de sărbătoare, lada cu zestre, fuiorul, icoanele vechi, pictate pe lemn, ferestruicile cât palma...

Obiectele care împodobesc odaia în care a locuit Ion Creangă timp de cinci ani, cât a fost diacon la Mănăstirea Golia, provin din zona Neamţului, mai exact din Pipirig, pentru că, aşa cum ne spune muzeograful Eva Giosanu, cea care s-a ocupat în mod direct de proiectarea interiorului, acolo e "sursa casei".

"Noi am creat un interior ţărănesc din zona Neamţ, aducând în special obiecte din Pipirig, cele mai multe aparţinând colecţiei "Patriarh Nicodim Munteanu" a parohiei "Sfântul Nicolae" din Pipirig. Pipirigul este zona de provenienţă a lui Creangă, prin bunicul David Creangă. Am mers la sursă, pentru că din Pipirig Smaranda venea cu zestrea ei şi-şi împodobea casa din Humuleşti, unde se căsătorise. Aşa era în lumea satului de atunci. Bărbatul clădea casa, iar femeia o împodobea şi personaliza cu zestrea ei. Şi Smaranda a venit cu covoare din Pipirig, pe care le puteţi observa aici. Şi a adus, odată cu ele, şi obiceiurile din Pipirig. Bojdeuca din Humuleşti şi-a împroprietărit tradiţiile Pipirigului lui David Creangă, bunicul povestitorului. Aşa trebuie să vedem interiorul Casei Creangă", spune muzeograful.

"Singurul interior ţărănesc pe care îl propune Iaşul"

Sunt şi câteva elemente care trimit la spiritualitatea ţărănească, perfect încadrate în spaţiul gazdă al Mănăstirii Golia: un pălmar, câteva icoane vechi, dar şi un veşmânt liturgic diaconesc, care vorbeşte despre Creangă - slujitor al altarului. "Un obiect prezent în casele ţăranilor era pălmarul, pomelnicul scris pe o bucată de lemn al întregii familii. Pălmar pentru că are forma palmei şi de multe ori femeia, că ea mergea de regulă la biserică, îl ţinea în mână, iar preotul citea de pe el numele membrilor familiei. Locul acestui pomelnic era pe peretele odăii, aşa cum l-am aşezat şi noi", spune Eva Giosanu despre pomelnicul lui Vasile Creangă, fratele povestitorului.

"Casa Creangă reprezintă singurul interior ţărănesc pe care îl propune Iaşul şi are avantajul de a fi în inima oraşului. Un interior ţărănesc curat", spune Eva Giosanu, care ştie că, atunci când se va extinde proiectul casei memoriale, mai exact când va fi amenajată şi cealaltă încăpere a ei, piesele de muzeu, precum pomelnicul ctitoricesc al Bisericii "Sfântul Nicolae" din Pipirig, pălmarul familiei şi veşmântul diaconului Creangă, vor trece în cealaltă încăpere, iar aici va rămâne "odaia copilăriei, casa amintirilor".

Ion Creangă a locuit în casa din incinta Mănăstirii Golia între anii 1866-1871, timp în care a slujit ca diacon în biserica Mănăstirii Golia. Scopul evenimentului de ieri a fost acela de a face cunoscută Casa Creangă, monument de o mare valoare istorică şi culturală, acesta fiind unul dintre proiectele Asociaţiei "Centrului de Promovare Turistică" Iaşi.